Rapana (Rapana thomasiana, Rapana pontica, Rapana bezoar, Rapana Venosa) este un melc marin aparținând familiei Muricidae, clasa Gastropoda, încrengătura Mollusca. Trăiește pe substraturile nisipoase și stâncoase de la linia țărmului până la 30-40 metri adâncime.
Rapana este un gastropod de talie mare, cu cochilia globuloasă și groasă, spiralată, compusă din 7-8 spire separate de suturi adânci. Marginea de sus a fiecărei spire este acoperită cu tuberculi cornoși. Atinge grosimea de 190/160mm. Canalul sifonal este relativ scurt și larg, cu o crestatură adâncă. Suprafața este diferit ornamentată și prezintă un șir de mameloane dispuse în spirală. De asemenea, pe suprafața cochiliei se observă și ușoare coaste longitudinale. Apertura este foarte largă, de formă ovală, strălucitoare în interior, de culoare portocalie-roșcată. Culoarea cochiliei este de la galben pal la roșiatic-maroniu, adesea cu benzi brune sau striuri colorate mai intens. Interiorul aperturii este portocaliu aprins, galben sau brun.
Rapana se înmulțește prin ouă. Durata de viață a speciei este de peste 10 ani, iar în doi ani un exemplar tânăr ajunge la dimensiunile unui adult.
Rapana a fost semnalată pentru prima dată în zona portului Novorosijsk, în 1946, iar in 1963 începe să apară și în dreptul litoralului românesc. Ea își are originea în Marea Japoniei, Marea Chinei și Marea Galbenă de unde a fost adusa accidental pe carena navelor.
Impactul ecologic al rapanei în Marea Neagră este unul negativ, fiind considerata un prădător (specie invazivă) din cauza înmulțirii rapide, cât și a regimului alimentar compus din midii și stridii, ambele specii de moluște fiind extrem de importante în filtrarea apei mării dar și cu valoare economică.
Datorită calităţilor gastronomice, populaţia de rapană a devenit un obiect al exploatărilor la scară industrială pentru majoritatea statelor riverane. Din acest punct de vedere rapana reprezintă un obiectiv ideal, complet utilizabil. În prezent și România exploatează această resursă biologică, din care o anumită cantitate este destinată pieței interne.
Carnea de rapana conţine: apă 75%, proteine 10%, carbohidraţi 8%, lipide 4%, minerale şi vitamine din complexul B 3%, energie 440,3 kJ / 100g carne
Graţie acestor calităţi, rapana a devenit un produs tradiţional cu cerinţe mari în restaurantele cu specific marin. Cochiliile elegante sunt utilizate pentru fabricarea suvenirelor.